Molarul de minte

Molarii de minte sau molarii 3 sunt ultimii dinti care erup la nivelul arcadelor dentare in jurul varstei de 17-21 ani. Cele mai frecvente probleme de eruptie sunt legate de molarii de minte inferiori, cei superiori de cele mai multe ori erup fara prea multe complicatii deoarece structura osului maxilar este mai putin densa iar directia lor de eruptie nu pune mari probleme. Totusi, uneori si molarii de minte superiori pot ramane in incluzie partiala sau totala ducand la acelasi tip de complicatii la fel ca si cei inferiori.

Care sunt cauzele ramanerii in incluzie?

Principala cauza a ramanerii in incluzie a molarilor de minte este lipsa de spatiului necesar la nivelul arcadelor dentare, avand in vedere ca sunt ultimii dinti care erup.

Alte cauze sunt:

  • pozitia profunda in osul maxilar a mugurelui dentar
  • orientarea oblica sau chiar orizontala a axului dintelui
  • prezinta frecvent malpozitii
  • directia si angulatia radacinilor.

Complicatiile incluziei molarilor de minte

  • complicatii septice – pericoronarita, complicatii septice la nivelul partilor moi perimaxilare, osului maxilar, ganglioni, complicatii septice la distanta.
  • complicatii mecanice – la nivelul dintilor vecini: rotatii, torsionari, leziuni carioase; fracturi mandibulare; dificultati in protezarea edentatiilor
  • tulburari nervoase – manifestari senzitive de tipul nevralgiilor dentare, algii cervico-faciale sau manifestari motorii de tipul trismusului sau contracturii musculare
  • complicatii tumorale – chisturi mandibulare, chisturi foliculare.


Cand este indicata extractia molarilor de minte?

Exista numeroase controverse in acest sens, multi autori recomanda extractia profilactica a molarilor de minte care nu sunt in pozitia de eruptie corecta, alti specialisti recomanda controlul periodic si indepartarea lor numai daca provoaca eventuale complicatii.

Daca insa molarul de minte partial sau total inclus a provocat complicatii locale sau loco-regionale cu siguranta se recomanda indepartarea acestuia. Densitatea osului maxilar inconjurator influenteaza extractia molarului de minte, de aceea se considera ca momentul cel mai potrivit pentru indepartarea molarilor inclusi care au provocat complicatii sau au fost descoperiti intamplator, este in jurul varstei de 18 ani. La acasta varsta osul este mai putin dens, are loc o refacere mai rapida a zonelor osoase pe care s-a actionat cu instrumentarul rotativ. Dupa 35 de ani osul este mai dens, fara flexibilitate, extractia este mai laborioasa.

Este necesara o radiografie?

Radiografia preoperatorie este obligatorie pentru a vizualiza:

  • numarul si pozitia radacinilor
  • raportul molarului cu dintii vecini
  • structura si densitatea osului inconjurator
  • rapoartele molarului cu formatiunile anatomice de vecinatate respectiv sinusul maxilar pentru molarii superiori si canalul mandibular pentru molarii inferiori


Cat de dureroasa este interventia?

Indiferent ca vorbim de extractia molarului de minte erupt sau de odontectomia molarului de minte inclus, interventia se desfasoara sub anestezie locala deci nu este dureroasa. In cazul molarilor de minte inclusi in pozitii vicioase interventia poate sa dureze putin mai mult si de asemenea poate sa apara un usor discomfort dat de tractionarea partilor moi din cauza pozitiei posterioare la nivelul arcadelor dentare sau de utilizarea instrumentarului rotativ.

Post interventie de obicei apare usor edem al regiunii respective, jena dureroasa, limitarea deschiderii gurii, jena dureroasa la inghitire, toate acestea avand insa o intensitate variabila in functie de amploarea si durata interventiei.

Indicatii postextractionale

Dupa indepartarea molarului de minte pacientul trebuie sa urmeze in general aceleasi indicatii ca dupa orice extractie sau interventie chirurgicala la nivelul cavitatii orale:

  • mentinerea pansamentului supraalveolar timp de 30-60 de minute
  • evitarea clatirii puternice a gurii pentru 12 ore
  • evitarea fumatului in urmatoarele ore postinterventie
  • evitarea periajului dentar in urmatoarele 6-12 ore, ulterior periajul se efectueaza normal dar cu precautii in regiunea respectiva
  • folosirea apelor de gura pentru a asigura o igiena corespunzatoare si pentru a favoriza vindecarea mai rapida
  • evitarea alimentelor foarte fierbinti sau foarte dure, in general alimente la temperatura camerei
  • administrarea de antialgice si antiinflamatoare, eventual comprese reci la nivelul tegumentului regiunii respective pentru a limita edemul postextractional.